Dra Printesa - am dat-o pe braza cu ... dragoni :)

Printesele Disney

Dragoni :)

Domnisoara noastra, de aproape 5 ani, este "printesa" pana in maduva oaselor :D
Ca atitudine vorbesc. Bine ... e o printesa dinaia care se cocoata prin copaci (sau ar vrea ea), sta pe afara foarte mult, se joaca cu baietii, e ambitioasa ... dar tot printesa.

Ocazional se sclifoseste, rochite, margele, cercelusi, rozul ... toate sunt la mare cautare, alaturi de chestiile sclipicioase evident (incercam sa tinem sub control).
Orice bubita e o mare jale si prefera sa cumpere mai mult chestii estetice decat practice ... nimic deosebit, este ca majoritatea fetitelor de varsta ei ... presupun, poate putin peste (sper eu), datorita faptului ne ocupam de ei mai mult decat media(mai ales psihic), si locatia ne permite sa ii dam mult pe afara (cam jumatate din zi).

Dar cea mai mare durere sunt povestile/animatiile cu zane, printese si alte fetite (fie ele cat de "barbate" dar sa fie tot "printese"). Asta spre disperarea fratiorului, de aproape 3 ani, care ar vrea si el sa mai miste in front, cu alte povesti sau desene, decat cele "de fetite".

Seara la culcare citim majoritar despre printese (chiar daca sunt alea antice sau altele mai moderne).
Am luat de la biblioteca, acum doua saptamani "Zanele din Valea Cerbului", de Nestor Ureghia, evident aleasa de ea, dupa titlu si poza de pe coperta - singura din toata cartea :) editia 1995.
Foarte frumoasa cartea,150 de pag :) putin greoaie, dar mai sar cuvintele prea complicate, povesti din cele de care citeam si noi cand eram mici, complexe, cu actiune pe multe planuri si personaje dubioase, altfel decat cele modrne, mult simplificate.
Nu e despre zane, ele doar sunt personajele care spun povestile la o sezatoare, povestile sunt clasice: fata buna si curajoasa care este rasplatita la final, voinicul care se lupta si imparte dreptatea, etc
Majoritar tot cu casatorit la final (incepe sa mi se aplece de treaba asta) dar ok, cu multe invataminte si ... fara poze, inca ma surprinde ca reuseste sa urmareasca povestea (10-15 pag) fara a fi ceva colorat. A comentat mult la inceput, la lipsa imaginilor dar am mizat pe curiozitatea ei abundenta :) Suntem pe la jumatatea cartii :)

Desenele, atunci cand sunt, sunt tot cu printese/zane, chiar daca mai nou balanta inclina in favoarea celor moderne (curajoase, verticale, spirit DIY, nu doar frumoase) si in detrimentul celor antice (frumoase dar neajutorate, oropsite de soarta, astepta mereu vre-un print salvator).

La citit, fratiorul adoarme de cele mai multe ori, pana la sfarsitul povestii ... reactie de barbat veritabil, la chestii siropoase, de fetite :)
Incercam sa facem curat in carti, si sa mai exilam din cartile cu si despre printese, macar sa nu mai fie la vedere tot timpul, shhhh ... sa nu-i spuneti! :)

Am incercat sa nu-l neglijez nici pe fratior, sa fac o regula de genul: la nani de pranz citim ce carte alege Matei, seara ce vrea Luana, nu ne-a tinut prea mult, contextul difera din multe variabile si apar discutii.
Oricum, strecuram si Bamby, Lady and the Trapm (si altele cu animale, nu neaparat serie Disney) si mai noua obsesie cu Peter Pan :) Il inteleg, din carti nu are prea mult ce alege, majoritatea au fost cumparate (nu neaparat de mine) pt surioara, desi am incercat sa diversific de o vreme incoace. Sa fie si educative, nu doar frumos desenate, usor de inteles si pt varsta lui.

La desene sta si mai prost, nu prea prinde liber de surioara lui, se uita si el ce se uita dar se plictiseste. Pe de o parte recunosc ca ma bucur ca nu il atrag foarte tare, incercam sa ma mint cu faptul ca nu-l atrag desenele, ceea ce consider un lucru bun (preferam activitati mai educative/dinamice, desenele sunt cel mult doua ore pe zi, si nu zilnic) dar realitatea este ca daca il atrage subiectul ... sta la fel de lipit ca orice alt copil uitator la TV.

Isi mai fac doza de diversificare, pe la Buni, cu Minimax-ul, noi in continuare nu detinem TV (de peste 4 ani deja :D). Ce am mai prins eu cu coada ochiului, pe la Minimax, mi s-a parut ok, sunt simpatice, despre prietenie, animalute, diverse intamplari jazlii, cu invataminte.

Aseara aveam dra lipsa la inventar, si el a cerut desene, am zis ca sunt ok pana pregatesc masa. I s-a pus Peter Pan (partea a doua).
La inceput s-a cam plictisit, pana s-a intrat bine in poveste, dar dupa ce a aparut PP, peisajele si personajele minunate din Tara de Nicaieri, nu il mai deslipeai de acolo nici cu ranga. L-a vazut pe tot, chiar fara sa respire prea mult, as putea spune :)

A mai avut reactii aproximative si la "Cars" sau altele baietesti sau unisex, dar au fost atat de rare, si atat de bruiate auditiv, de surioara bombanitoare, incat nu cred ca s-a bucurat pe deplin de ele, saracutul :)

Intamplarea de la care m-am pornit sa scriu astazi (ca vroiam sa fie doua paragrafe rapide, dar am ajuns la tot carnatul asta) a fost ca, amandoi s-au trezit veseli si vioi pe la 7. S-au jucat putin cu tati, si au solicitat desene (pe tonul ala pisicesc si lingusitor), au profitat de tati, stiu ca eu incerc sa-i distrag catre alte activitati.
Tati zice "hai sa vedem ce-o sa fie", dra se face ca ... mai lasa de la ea, cum e ea maistra in negocieri, zice "pot sa fie si mai de baieti, cautati unul nou"(adica nu din cele vazute si revazute de zeci de ori).
Noi scormonim in creiere, si imi vine o idee pe care o mai avusesem, am cautat "How to train your dragon", animatie care noua ne place foarte tare. Recunosc ... e mai adaptata pt adulti ca si replici, dar incerc sa nu judec din prisma a ceea ce mi se pare mie bun/frumos/folositor. Testam ... vedem ce iese.
Si le dau drumul la desen. Primele doua minute e ok, pe urma apare plictiseala. Tati plecase la serviciu, eu cu treburi prin casa, deobicei stam cu ei sa le explicam diverse, la prima vizionare a unui desen mai complicat, adica nu doar sa stea benoclati acolo, sa inteleaga ceva, ne si legam de tot felul de intamplari cotidiene, exemple usor de inteles ... ce mai, dureaza 3 ore un desen, pt ca evident, toate explicatiile se dau cu pauza pusa in desen, ca sa nu se piarda sirul.

Deci ei singuri, desenul abia la inceput, nu prea ii atragea. Dra a venit la bucatarie comentand ca nu e cu printese. Eu i-am amintit ca asa a fost intelegerea, si discutia ampla, recenta, in care am concluzionat ca mai trebuie si desene pe gustul fratiorului, la care replica ei a venit foarte prompt "dar nu e nici macar O printesa" :(
Prin asta cred ca se referea la lipsa oricarui personaj feminin care sa aduca macar vag cu ideea ei de printesa. Desi ... hm, mie mi s-a parut pe pe fetita-viking au facut-o destul de asemanatoare cu o printesa(razboinica evident),

foto de aici

nu lipsesta coada blonda si lunga, chiar daca e impletita, dar na ... nu are nici rochita lunga nici maniere de printesa, iar buzduganul/sabia nu prea seamana cu cu vreo bagheta magica sau ceva de zana. La lipsa oricarui dram de magie nu a comentat. Dar probabil avea altele lipsuri mai mari, pana sa ajunga la astea :)

Ei ... dupa ce mi-a cerut a cincea oara sa ii schimb desenul ca nu-i place, am abordat problema altfel: am zis ca stau cu ei si le explic.
Am recuperat repede primele 15 min care trecusera, ajunsesera la partea in care Sughitz se imprietenea abia, cu Furia Neagra, si dai si povesteste, si baga din top ca "vezi ce curaj are! ii e frica dar si-o invinge", "uite ce destept e! s-a gandit sa-l imblanzeasca aducandu-i mancare", "vezi ca ...", "hai sa vedem ce face mai departe" si dinastea (ma si pricep sa-i tin in priza :D), si asa, minut de minut, copiii au devenit tot mai captivati de poveste.

Se antrenau la fiecare scena, stateau cu sufletul la gura, radeau, aplaudau, si toate astea cu o vizualizare oarecum deficitara, pe laptopul mic de 11 inch :) Au comentat ca sa ma intorc repede, cand am pus pauza sa ma duc pana la baie :)  Ce mai ... se vedea pe ei ca traiesc povestea la maxim :)
S-a finalizat cu "lasa sa curga si genericul sa vedem pozele cu toti dragonii" si "hai sa-l mai punem inca o data" :)
I-am stapanait cu greu ca ajunge pt azi, le-am promis ca il vom revedea zilele urmatoare pe TV-ul mare cu sunet surround, din sufragerie de la Buni. Si deja stiu ca are si partea a doua :D

Dar aia cu "macar o printesa" e de tinut minte si ras copios pt ani intregi :)
Oricum, animatia cu dragonii e de recomandat, este o poveste foarte frumoasa si frumos spusa/desenata.

Acum se joaca "de-a muritul", au construit un "cimitir" din pernele de pe canapea, iar replica pe care o aud cel mai des, de la dra, e "du-te si mori tu!" adresata fratiorului, el se conformeaza!!! O fi de la dragoni? :)

Daca aveti, dati in mine cu recomandari de animatii baietesti sau unisex, pt 3-4 ani!