sâmbătă, 10 decembrie 2016

Epilare definitivă, în Râmnicu Vâlcea

Acum o saptămână - două vorbeam cu soacra mea despre ședințele de epilat definitiv pe care le-am făcut acum câțiva ani și despre rezultatele lor grozave. Îi spuneam că aș încerca să fac un efort (financiar și logistic) să mai merg la Top Aesthetic, pentru două-trei ședințe.

Surpriza a fost că la concertul din 6 decembrie, la final, am intrat în posesia unui voucher cu 50% reducere, la orice abonament deschis în decembrie și ianuarie, oferit de Allure Aestetique Med Spa

luni, 28 noiembrie 2016

Doar un strop ... de sânge

Defapt sunt 430ml, atât se recoltează la o donare standard. Am aflat zilele acestea când am încercat din nou să donez, pentru un om drag. Nici de data asta nu am avut sorți de izbândă, "nu am vene"!
De fiecare dată când mi-a fost recoltat sânge, pentru analize, a fost cu cântec și cu înjurat, mai mult sau mai puțin politicos, extras din zone din ce în ce mai surprinzătoare :)
Azi mi s-a dat verdictul final, nu o să pot să donez, să-mi iau gândul, am vene "subțiri", ascunse, și nu se riscă. Pentru o eprubetă, la analize, se mai bagă, pt 400ml în nici un caz!

7, cam cât o săptămână de om!

Deși de curând tocmai a împlinit nouă ani domnișoara, azi aș vrea să scriu despre aniversarea frățiorului ei, de acum o lună ... și ceva :)
Vreau să scriu în primul rând pentru mine, pentru că îmi lipsesc mult cei doi ani în care nu am mai scris și îmi pare rău. Evident că sunt zilnic lucruri pe care le-as scrie, mai ales despre copii, unele sunt prea personale dar majoritatea le uit. Uneori îmi fac timp să recitesc de când scriam mai constant, întâmplări care îmi aduc atât de multă bucurie ... E păcat să nu le consemnez, cât se poate.


Ziua lui și-a serbat-o bolind la pat, o săptămână întreagă. Mers la ecograf și doctor după trei zile, când am realizat că nu e doar o indigestie, luat sânge cu urlat înfiorător la mine în brațe, îngurgitat într-o săptămână mai puțin decât mânca într-o zi normală. Slăbit două kg. După ce i-au trecut cearcănele arăta ca un fotomodel, de ziua lui :)   

joi, 24 noiembrie 2016

După 20 de ani, confesiuni față de mine însămi!

După ce am bocit puțin, amintindu-mi de propria copilărie, datorită unui articol scris de Prințesa Urbană, am inceput să scriu un comment. Și când Andreea scrie comment-uri ... ajung atât de stufoase și lungi, încât cred că nu le citește nimeni, și mai și încurcă locul omului :)
Așa că am zis să îl trec la mine, măcar aici e tărâmul meu, îmi fac de cap, și îmi rămân mai ales mie, în jurnalul meu. Este terapie sa recitesc, să îmi amintesc, să mă vindec.

Și eu am fost învățată de mică "să aștept, să învăț, să strâng bani, să am răbdare, să fiu bună cu toată lumea, să muncesc, să las loc de bună ziua, și aveam să fiu mai bine".

luni, 7 noiembrie 2016

Zână la borcan!

Complet nepoetic dar foarte drăguț rezultatul.
Domnișoarei mele, care se apropie rapid de aniversarea de nouă ani, îi plac încă foarte mult poveștile  (te iubim Ada Demirgian!) și chestiile "magice".

luni, 26 septembrie 2016

Ușurează-ți viața, și capătă noi forțe!

Iar am găsit ceva interesant! :)
Am descoperit o doamnă profesor pentru învățământul primar care mi se pare mie că are o atitudine grozavă față de școală și față de viață în general :)

Prin blogul dumneaei, EmaLaScoala, am găsit o mulțime de informații interesante, ușor de aplicat, care ușurează mult viața școlarilor începători. Intenționez să aplic, ce cred eu că li se potrivește, copiiilor mei.

Ca o paranteză, sâmbătă am fost cu copiii în Zăvoi. Dimineață, liniște, relativ pustiu, cum ne place nouă :) La scurt timp după ce am ajuns, au început să apară o mulțime de copii, în zona în care eram noi. Erau cam o clasă, a-V-a am aflat mai târziu. Surprinzător cât de diferiți, fizic, pot fi 20 de copii, aproximativ de aceeași vârstă.

miercuri, 21 septembrie 2016

"Am deschis o carte ..."

Este numele unei poezii pe care am găsit-o la Ada Demirgian. Mi-a mers la suflet, mă descrie perfect, într-un context care mi-e foarte drag: cititul de cărți.
Perfect a înțeles, și descris, acest deosebit autor, ideea de a fi captivat de o carte.
Aștept cu nerabdare ca și cei mici să devină devoratori de cărți! Momentan apreciază maxim cititul, adică să le citim noi, zile în șir dacă s-ar putea :) Ei mai cătinel așa, dar e vreme, pentru clasa I, respectiv a-II-a se descurcă destul de bine, chiar dacă eu am o maaare nerăbdare mea de a le pune carți minunate în brațe.
 Le-am scris de mână poezia, cu litere de tipar, tradusă și lipită pe ușa camerei, încă nu i-au acordat importanța dar urmează :)

marți, 6 septembrie 2016

Vânturarița 2016

Adică Parcul Național Buila - Vânturarița :)
Cum începeau sa rugineasca prin pod corturile, am zis sa ne dam un șut, macar o data sa le mai scoatem la aer, pe anul acesta, până nu se strică vremea, căci pe mocirlă Si frig ... să se ducă în drumeție cine vrea, mie nu-mi place :)

Soțul s-a documentat de plan de traseu, cam îndrăzneț am zis eu, că ne stiam cam neantrenați dar am dat înainte.
Ne-am împachetat temeinic și vineri, pe la oareșce ore ale după-amiezii, după o oră și încă puțin de mașinit, am ajuns în zona Schitului Pahomie.
Schitul Pahomie


joi, 4 august 2016

Mierea poliflora 2016

Persoane care au luat miere de la noi in anii trecuti ma tot intreaba daca mai am. Anul trecut nu am dat aproape deloc, pentru ca a fost foarte putina si am preferat sa o pastram pentru uzul propriu.
Anul acesta a fost extrem de ploioasa primavara si salcamul si teiul nu au mirosit aproape deloc in zona, a fost bine spalate de ploi, sau grindina. Majoritatea plantelor din curte au frunzele ciuruite iar fructele... langa unele imi venea sa plang. De extras miere nici vorba, nu am vrut sa le privam de putinul surplus ce il stransesera, pentru ca nu stiam cum vor deurge conditiile meteo mai departe.  Deci bine a fost ca am mai pastrat miere de anii trecuti, am avut cu ce suplimenta hrana albinelor cand a fost nevoie, pentru a stimula productia de puiet.

marți, 2 august 2016

Vanatoarea de extraterestri

Sau "Pokemon GO" homemade :) Varianta sanatoasa la cap, pentru copii :)

Evident ca au inceput sa ne intrebe si copiii ce-i cu isteria cu Pokemonu', am zis sa le facem placerea si sa-i alergam putin. Tati a fost capul rautatilor aventurilor :) Participantii sunt: doi ai mei plus verisorul, detasat aici o perioada din vacanta, deci prichindei 6-8 ani.

luni, 4 iulie 2016

Acesta nu este un blog parasit!

... doar putin uitat, adica am uitat parola :)
    La inceput, adica atunci cand aveam din ce in ce mai putin timp de scris, am luat in gluma faptul ca introduceam din ce in ce mai rar parola de acces, pana la un moment dat, cand nu mai scrisesem de mai bine de o luna si mi-am dat seama ca nu o mai stiu :)  Cum timpul liber nu se inmultea de la sine, am zis ca o sa gasesc vreme sa-mi storc creierii intr-u aflarea parolei, ceea ce nu s-a intamplat ... si au trecut aproape doi ani.
Prin marinimia iubitului sot, "butonel" dedicat, s-a recuperat :)