Ieri dupa-amiaza, tati tocmai venise de la serviciu, eu pregateam masa.
Matei deja se protapise la masa, la bucatarie, dibuise pe undeva o punguta cu bomboane, gen bomboane CIP, putin mai mari. Nu mai stiu exact cand si pt ce le luasem, probabil pt ornat ceva.
Incercam sa negociez cu el ca "hai mai tarziu, dupa ce mananci", pana la urma am zis ca doar doua si gata, planuiam sa i le subtilizez la un momentdat, daca nu ne intelegeam.
Intre timp il cheama tati sa-i arate ceva. Lasa punguta pe masa, fuga-fuga, se opreste foarte serios in usa, inainte sa iasa din bucatarie, si-mi spune "mami, te log flumos sa nu-mi iei bomboanele!" :))
A mai stat cu punguta aia in brate vreo ora, nu a mancat mai mult de zece bombonele din ea, e foarte tacticos si analist, le-a studiat pe toate partile si te-a "pipait" cu toate simturile posibile :) Dar a mai iesit din bucatarie de cateva ori, de fiecare data fix cu aceeasi mimica, spunandu-mi acelasi lucru :)
Pana la urma am negociat ca ajunge.
Matei, 2 ani si 10 luni.
Daca are instincu' lu' mami si reasoningu' lu' tati, mentalist il facem, clar! :D
RăspundețiȘtergere