Da, avem un "Bunu" ... cald si intelept de nu se poate!
Este bunicul sotului, din partea mamei.
El, impreuna cu Bunica, locuiesc in Valcea de doi ani, stramutati de la Dunare, unde au trait cateva decenii bune. Din motive de ... sa fie mai aproape, ca-s batrani si ... nu se stie, e bine sa ti-i ti aproape, cat se mai poate!
Deja era destul de greu sa facem plimbari VL-BR de doua-trei ori pe an. Plus ca verile sunt din ce in ce mai caniculare, iernile tot mai grele, la campie, ei deja la o varsta la care pot aparea urgente greu de satisfacut daca esti la 500km distanta ...
Deci au fost comvinsi! Si nu regreta nici o secunda, se simt tare bine aici.
Evident, ajuta mult toata populatia ce-i inconjoara. Mai ales piticii, ce le ofera intotdeauna motive de buna-dispozitie. Si amerajarea interioarelor, cu exact mobilierul pe care il aveau si "la ei acasa". Si mai ales faptul ca sunt doi, adica amandoi. Nu vreau sa stiu cat de grea ar fi adaptarea, daca ar fi unul vaduv! cat de stingher sau neajutorat si trist s-ar simti ...
Dar ei sunt impreuna, isi desfasoara zilnic rutina pe care o au dintotdeauna, isi planifica treburile pe termen lung sau scurt, se implica intreburile casei doar atata cat sa nu-i dam disparuti :)
Isi "fac de lucru" majoritar cu gradina, una din specialitatile lor, si multumita acestui fapt, beneficiem toti. E bine sa-ti ti batranii aproape!
Ei ... si Bunu, implineste 84 de ani, pe 1 octombrie!
Om strasnic la viata lui, si fizic, dar mai ales psihic.
Ardelean bland, de la Criseni (Zalau). Om cu studii superioare si multe cunostinte de viata. Mare agronom pe la campie, trait mai bine de jumatate din viata in Braila.
Iubitor de copil (a avut unul singur, pe soacra mea), de nepoti si stranepoti, de nu se poate.
L-am sarbatorit ieri, pentru ca atunci a fost moment optim, a reusit sa se intruneasca toata familia.
Unul din cele mai mari "sacrificii" (glumesc), pe care le-a facut pentru noi, a fost acela de a-si petrece singur aniversarea, acum 6 ani.
El fiind mai greu deplasabil pe distante lungi, inca de pe atunci, a ramas acasa, in timp ce Bunica, a venit sa ajute la pregatirile pentru nunta noastra, care s-a savarsit pe 30 septembrie, si vreo cateva zile dupa :)
Asa s-a potrivit sa fie, in primavara in care am gasit zi libera, pentru toamna, la restaurantul pe care il alesesem pt destrbalare!
Insa de doi ani, de cand sunt aici, ne bucuram sa sarbatorim impreuna aceste doua evenimente, la o zi diferenta unul fata de celalat.
Si cum in fiecare an suntem in dilema despre ce cadou sa-i luam ... pt ca el mereu spune ca nu-i mai trebuie nimic pe lume, are de toate, si fizic dar mai ales spiritual ... noi nu ne lasam! Mereu este o provocare :)
Cel mai adesea alegem cadouri simbolice, realmente nu au nevoie de atat de multe lucruri.
Ei ... si vineri dupa-amiaza am facut un brainstorming. Eu cu sotul ... ce sa fie, ce sa fie? Neaparat cu mesaj de longevitate, ca ne place tare mult de el!
Pornind de la faptul ca el tot vrea sa traseze planuri si organizari (in privinta gradinii cel mai adesea, ca altfel nu are nici o treaba cu vietile noastre), si ca isi tot face tabele si nazbatii fotbalistice (e mare microbist, atat cat poate fi un ardelean :) ), si ascute la creioane cu cutitul, si are tot felul de ciorne din caietele vechi in ingalbenite ... am scornit ceva!
Am impletit doua idei:
Cea principala: sa-i transmitem cumva, ca il vrem alaturi de noi inca multa vreme de acum inainte.
A doua a fost legata de maculatura, papetarie si birotica.
Si ... ce i-am urat noi Bunului ... a iesit asa (versuri de sot, aranjament in pagina, de mine :) )
"Poanta" fiind faptul ca "hartia" pt planificat este sub forma de ... top de 500 de coli :)
Asta in contextul in care, mai apoi, Bunica ne-a povestit cum ca Bunu, atunci cand a iesit la pensie, a primit un top de coli de la serviciu, si mai au si acum cateva din ele.
Bunu este pensionat de vreo 28 de ani :D
Plus alte obiecte marunte, necesare la casa omului :)
So ... cam atat! Peste o luna v-o povestesc si pe Bunica :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu