... putin, cu asfaltul!
O sa arat minunat, in pozele cu Sarbatorile!
E doar un zbenghi, cat o moneda de 50 de bani, in barba. Nu foarte adanc dar tot va trece o luna, pana sa se vindece, sper sa nu-mi ramana semn!
La pagube se mai numara: incheietura de la dreapta, putin dureroasa, podul palmei, de la stanga putin julita, manusile au suferit putin, niste haile pline de noroi, aruncate in graba, in cada.
M-am doftoricit, m-am schimbat, si am incalecat din nou, ca aveam treburi prin oras. Bine ca s-a petrecut aproape de casa! Sper ca nu i-am socat prea tare pe soferii care m-au vazut latita pe asfalt!
Bicicleta e ok.
Am mers cu maaaaare grija, restul de doua ore, cat am mai avut treaba prin oras :)
Viata e grea iarna, pt biciclisti, si nu neaparat din cauza omatului mare, ci mai ales a tehnicilor deficitare de deszapezire. Adica drumarii, care iau zapada de pe trotuare, si o arunca in drum "sa o toace masinile", peste cea adunata de lama, pe lateralele drumurilor, langa trotuare, exact pe pista de biciclete.
Poate ca eu sunt cea defecta, in situatia asta, cu siguranta reprezint o minoritate. Am tupeul sa cred ca, daca niste edili ne-au cheltuit banii (multi) pentru a face piste de biciclete prin oras, acestea ar trebui respectate si de restul oamenilor, fie ei soferi, deszapezitori sau pietoni.
Pistele ... nu cred, personal, ca cineva le-a cerut, ne era sincer mai bine fara, sunt doar niste delimitatoare de balti si cratere de guri de canal/gaze.
Viata e dura, pe strazi, daca alegi sa bicicletsti, iar daca mai esti si femeie tanara ... deja auzi chestii de te infiori.
Mda, au inceput Sarbatorile, si "spiritul" este mirific! Eu sper sa nu ies din casa, prea mult, in urmatoarele 10 zile!
Happy ... watever!
Bunatatea nu tine de vreo sarbatoare, poate fi exersata tot timpul, enjoy!
:) pe vremurile astea tu ai tinut neaparat sa circuli asa?
RăspundețiȘtergereeu, in bocanci de ski (nu schiez, dar am bocanci), pe trotuarele patriei, tocmai m-am ales cu un genunci super-julit, blugii mei fitosi rupti (ca veneam de la mall) si vanatai...
p.s nu reusesc nicicum sa postez cu wordpress, ca am mai incercat
Pai eu circul la fel, indiferent de vremuri :) Nu aveam cum altfel, in contextul dat, in mijloace de transport, as fi murit de nervi, iar pe jos ... parca mergi in reluaare, dupa ce te inveti cu bicla :)
ȘtergereImi pare rau pt pagubele tale, par mai serioase decat ale mele :) desi ... parca incepe sa ma doara ingrijorator de tare, incheietura de la stanga, pe care nici nu o observasem initial, sper sa nu-mi faca surprize! iar buba din barba ... ma cam impiedica la pupat, cu dl sot :)
PS: cine esti tu oare domnule/doamna cu bocanci de ski? :)
sper ca ti-a mai trecut; eu mi-s mamaocupata si de atunci am mai cazut odata :D dar na, ca pe alte plaiuri :D si mi-am mai rupt o pereche de jeansi :D deci te bat la cazaturi
ȘtergereUai, ce versuri misto sti sa faci!!! :))) Dar as prefera sa schimbi subiectul, mai lauda-te si cu alte treburi, astea cu julituri(sper ca nu-i mai grav de atat!) si tzoale rupte, nu prea-mi plac! :D
ȘtergereLa mine a trecut, aproape, dar nici n-am mai incalecat pe bicla de atunci :) Ma dureau si incheieturile de la maini si defapt n-am prea mai iesit mult, zilele astea :)
Tu fi mai atenta, ca baietii tai au nevoie de o doamna intreaga pe toate partile! :)
Lasa mai, ca juliturile trec, si self-esteem-ul se repara, bine ca nu te-ai latzit sub vreo masina... Si mie mi-ar place sa pot bicicli mai mult, dar aici cand e de iarna, e de iarna, nici sa vrei nu poti bicicli. Si daca m-ai fi vazut azi cum n-am putut intra in casa pe picioarele personale, pentru ca era sticla pe jos si driveway-ul usor in panta ascendenta (iar eu eram in adidasi ca o panselutza) in timp ce fiica personala isi ranjea fasolele la mine din usa si ma intreba candid "ce e mami, nu mai poti sa vii in casa? Dormi afara?" pe tonul pe care ii iau si eu la misto in alte ocazii... cred ca iti trecea supararea :-)))
RăspundețiȘtergereCu alte cuvinte, Craciun Fericit si numai bucurie! Va pup!
Am ras de m-am prapadit, imaginandu-mi scena cu Mica :D
ȘtergereJulitura a trecut aproape, vanataile de pe genunchi mai au putin, dar nu ma deranjeaza :)
Self-esteem-ul e la locul lui, n-are nici o pata :D Norocul meu ca eram aproape de casa dar si ca nu m-a vazut nici un cunoscut!
Cu masinile ... da, putea sa fie cam nasol, asta imi tot repeta si sotul, si inca n-a fost cea mai periculoasa cazatura a mea, cu bicicleta, o sa povestesc poate, si despre no 1.
Mi-am amintit cum am vazut, in Buc, acum vreo doua luni, un pusti, descaltat de role, oblojindu-si ranile, pe o banca, intr-un parc deluros. Nu arata prea vesel, cred ca se rostogolise de cateva ori pana sa se opreasca :( Inca am mustrari de constiinta ca nu l-am intrebat daca il pot ajuta cu ceva, dar eram singura, cu amandoi copiii dupa mine, si nici nu-s mare specialista in acordat ajutor ...
Multumim de urari, le intoarcem insutit! :)
Imi cer scuze, Emmy, nu Mica! :)
ȘtergereAm iesit si eu de cateva ori cu bicicleta, dar e o mizerie pe strazi... M-am intors ca un porc acasa, mai aveam putin si intram imbracata in cada. :))
RăspundețiȘtergereJulitura trece repede, de Craciun va veti putea pupa linistiti. :)) Imi pare rau sa aflu ca te-a tradat de la primele plimbari. ;)
Nu m-a tradat, eu n-am avut grija! Chiar a fost amuzant ca in momentele in care m-am trezit pe jos, primul meu gand a fost daca a patit bicicleta ceva :D
ȘtergereNu mai stiu daca are aripioara pe spate, parca nu, ca are port-bagaj. Ar trebui sa te gandesti la o metoda sa-i pui o aripiuara, daca iesi cand e ud ca altfel te stropeste mult pe spate si pe fund, eu aveam mereu pelerina pe mine si nu ma afecta.
A trecut julitura, dar cred ca imi ramane semn :)