marți, 30 aprilie 2013

Luna, si rock, si multe perechi de cate doua roti

Nu stiu in ce sac imi intra zilele! daca mi-l gasiti ofer recompensa, numa' sa mi-l si coaseti, ca-i cam fara fund :)
De citit reusesc sa mai citesc cateceva prin blogosfera dar de scris pe la mine ... pauza. Si nu-i ca n-as avea ce, mi se invart chestii povestibile ... zeci, in fiecare zi, dar nu ajung sa mai dau si din butoane, sau nu neaparat in scop egoisto-logoreic-laudativ :)


So ... Luna! Ati vazut-o? A fost incredibila!!!
Se facea ca eram pe autostrada Pitesti-Buc, pe la orele 21, vineri, si de dupa boscheti apare Dansa. Intai facem pariuri amuzati ca "oare ce-o fi?" Eu zic sigura ca-i vreo reclama sau poate o parabolica gigantica. Copiii-s cu gurile cascate si ei. Sotul zice ca e Luna. Ei as! Luna!?! E de vreo 5-6 ori mai mare decat normal, si mult prea jos, la linia orizontului, si mult prea ... portocalie!

Stiu, stiu, a fost evenimentul astronomic cu "luna roz". Am fost pe pozitii cu o seara inainte, dar inafara de o luna rotunda si stralucitoare, nu am observat nimic diferit. Desigur ca din valceaua noastra mica, luna se vede abia cand e sus pe cer, deci mai departe de Pamant, deci mai mica.
Dar vineri seara, pe la 21, era foarte jos, abia se ivise de peste orizont, si era urias de mare.

Am privit-o insetati aproape jumatate de ora. Am ales intrarea pe centura tocmai pt a o mai putea privi niste zeci de minute, fara a fi incomodati de cladirile din oras. Chiar si spre 22, cand se ridicase destul de mult, tot era de doua ori mai mare decat media.
Am furat o poza de la Simona, Chiar asa era, jur!

Sambata a fost ameteala. Defapt intreprinsesem vizita fulger pt ca aveam eu o treaba sambata pe acolo, cu job-ul, si am zis ca decat sa ma scol de la 5 si sa fiu plecata de acasa o zi intreaga, mai bine iau toata gasca si avem cel putin 6 ore de quality time in masina, impreuna. Plus bunici veseli ca-si revad nepotii asa de repede, chiar daca pt scurt timp. Decat cu sefii in masina o zi intreaga ... :)

Sambata ne-am reunit dupa pranz, cu gand sa purcedem frumos spre Valcica, copiii urmand sa-si faca somnul de frumusete in masina, noi sa ne relaxam la condus pe dealuri serpentinoasa si la palavragit dragastos, timp de 3 ore, cat nu apucam sa o facem o saptamana intreaga adunat, pe acasa :)

Socoteala de acasa nu s-a potrivit cu aia din targ pentru ca traversand frumosul Bucuresti, cu directie spre iesirea Militari, ne-am ciocnit de Piata Constitutiei.
Pana sa ajungem chiar la dansa, dupa ce am admirat marea fantana arteziana de la Unirii, se vedea un colt de balon zburator, cam cum se vazuse luna, de dupa boschetii autostrazii, pana sa ne prindem noi ce este. Dada, chiar un balon dinacela cu nacela cu multe fasii de textile colorate, ca un cort de circ, in care am visat intotdeauna ca voi urca, si ma va duce pana suuuuu, aproape de nori, chiar daca sunt precisa ca voi fi livida si cu picioarele ca niste spaghete :)

Si pe masura ce ne apropiam, si ne crestea entuziasmul vis-a-vis de balon, am observat ca era amplasata si o scena pe acolo, mai mult, razbateau si ceva acorduri de chitara electrica si tobe, si alte bunatati ce miroseau a rock-areala. Am inceput sa vedem si motociclete parcate in centru pietei!!!

Ca sa ne revenim din uimire, am rugat posesorul de volan sa mai faca inca o tura in jurul pietei (gira-gira cum ar fi :) ) si ne-am hotarat subit ca miroase bine si sa mai poposim o vreme in insorita capitala :)
Si astfel, pe la orele 15:45, cu copiii putini zobiti (ca ar fi trebuit sa doarma de pranz de vreo doua ceasuri, cel putin), am incuiat frumos masina si am traversat la galagie. Inca nu ma dumirisem, eu mai aveam ceva vagi amintiri cu niste Festivaluri ale Berii in locatia respectiva dar parca nu semana.
Am intrat in perimetru, am inceput sa deslusim si afisele si ne-am lamurit deplin. Era un eveniment la care sa fi planuit si nu puteam ajunge asa de bine, exact pe sufletul nostru :)
sursa
A fost o saptamana atat de ametita, iar treaba cu Bucurestiul a fost pe ultima suta, iar cum nu ma uit la TV si nici pe net nu mi-a ajuns "la urechi", n-am avut nici cea mai vaga idee. Dar uite ca s-a potrivit.
Surpriza maxima a fost ca, la vreo 15 min dupa ce am ajuns acolo, am avut placerea de a admira coloana de biciclisti ce venea dinspre Romexpo. O multime uriasa de ciclisti, de toate felurile si varstele. Un spectacol impresionant!

Sotul s-ar fi bucurat sa fi asistat si la parada motociclistilor, sau macar la ceva moto stunt show, sunt sigura ca acolo a fost si mai si ... :) Asta e ... daca n-am stiut, poate ne-am fi organizat sa ajungem mai din timp.

Dupa ce ne-am linistit si cu treaba asta, am porces intr-u admirarea balonului zburator, inca ancorat oarecum langa scena. N-am putut afla care era treaba cu el, nu ni s-a permis accesul foarte aproape, dar a fost suficient cat sa poata spune si copiii ca au vazut pe viu asa ceva, am stat niste zeci de minute pe langa el.

Intre timp a inceput si concertul, a trebuit sa ne retragem mai departe de scena pt ca sunetul era foarte puternic, iar nenii care zbierau pe ceva Metal ... nu prea erau pe gustul urechilor mici, nici pe al meu sincer. Am mai tras de vreme inca un pic, instrumentele sunau totusi fff bine si-mi dadeau fiori dinaia de dat incontrolat din pleata.

Ne-am mai invartit o vreme prin parcarea de motociclete, pt ca si acolo era un spectacol pe cinste. Un body-guard a tinut sa-si ultra-exercite functia, si a venit dupa noi atragandu-ne atentia sa ne purtam frumos. Defapt a fost putin hilar ca a inceput ce ceva de genul "este evident ca nu aveti nici o motocicleta parcata aici (evident nu aveam vestimentatie de rock-eri si nici atitudine) ... sa nu urcati copiii pe ele ca sa le faceti poze ! ... sa nu stati pe culoarele de circulatie ... !" Era un monolog pe care l-a debitat, partial acoperit de ritmuri suparate de rock, dupa care a plecat :) Noi am stat in total ... cred ca mai putin de 10 min in parcare, era pacat sa nu se bucure si copiii, nu stiu cand mai prind niste zeci de motoare asa aliniate si lustruite :) Dar clar nu am fost iresponsabili, abia s-au miscat doua-trei motoare, cat am stat noi pe acolo.

La fel de hilara a fost si dra Lu, careia i-a fost greu sa inteleaga de ce nu se gasesc si dulciuri pe langa ghioscurile cu friptane cu bere. Oricat ii explicam eu ca "uite mami! barba, pleata, munte de om, motocicleta, tricouri negre" ... ea nu prcepea de ce nu ar fi si ei la fel de topiti dupa dulciuri, precum este ea :)

 Ne-a fost mila de copii, si de noi, care mai aveam inca de parcurs un drum de 3 ore, pana acasa, asa ca ne-am departat cu oarescere regret, de centrul cel zgomotos al capitalei. Se anunta a fi frumos pe seara, chiar am vehiculat ideea cum ca am putea duce copiii la mama si sa venim doar noi, pe seara la concert. Insa am zis ca-i mai cuminte sa ne tinem de planul initial si sa mai avem inca o zi de repaos la noi acasa.
sursa
Vom gasi noi si un concert care sa ne ostoiasca poftele de muzici rebele :) Acum chiar nu se potrivea ... sper ca restul s-au distrat!

Copiii au adormit pana sa atingem Piata Operei, si au dormit aproape pana-n poarta casei :) Apoi ne-am bucurat de o duminica linistita, sa ne tihneasca si noua week-end-ul. Adica plimbare-plimbare, dar cu cap, sa nu fim zombi toata aptamana de la ea :)

Am zis facem mai des excursii de-astea dezorganizate, daca e sa primim asa pere malaiete :)

LE: Hehe ... vreo 350 de perechi de roti, fara motor, au lipsit la inventar, se preumblau pe drumul spre mare. Frumoasa initiativa!
Noi am facut, acum 10 ani, doar bucata Constanta-Cap Aurora (50km) si a fost al naibii de greu, am facut vreo 6 ore. Dar ma rog, abia imi cumparasem prima bicicleta serioasa cu doua zile in urma, la sfaturile prietenului (sotul de acum). Antrenament pauza, entuziasmul mare, mintea mai putina :) Acum as fluiera, cred ca mi-ar lua doua ore :)

2 comentarii:

  1. Super misto "excursia" voastra - de obicei e cel mai fain cand se "nimereste" nu cand se "potriveste" stii si tu :-)))
    Pe mine m-a tampit luna aia, de aia am pozat-o :-) M-a sunat domnul meu de la munca (lucra de noapte) si zice "ia uita-te afara, e o luna dementiala, mare, portocalie si JOS de tot!". Eu iau camera cu mine, ies afara si ma invart vreo 5 minute, cand in fatza casei, cand in spatele casei (ocazie cu care am constatat ca nu stiu de unde rasare si apune luna, haha) dar n-o gasesc... Sun domnul meu inapoi si ii spun ca nu gasesc luna, el perplex, cum n-o gasesti ca e juma de cer numa luna... Pana la urma mi-a picat fisa, cum noi stam pe deal, luna era atat de jos incat era sub linia caselor le langa noi, nici prin cap nu mi-a dat sa ma uit asa jos. Am coborat putin de pe deal si i-am facut poza cu teleobiectivul. Si a iesit ce-ai vazut. Pare ireala, ca multi prieteni m-au intrebat de unde am "furat" poza, nu m-au crezut ca e a mea personala...
    Va pup!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. M-am bucurat f tare ca am fost impreuna si mai ales ca au vazut-o si copiii. Recunosc ca nu m-ar fi deranjat nici sa o admir singura, in liniste, vreo jum de ora asa :)

    RăspundețiȘtergere