Floare de (Ma)tei

Adica MaTEI.
Voi stiti, mai oameni buni, ca astazi e ziua lui Eminescu? Ar fi avut 163 de ani :)

Eminescu

Mie mi-a placut tare mult de nenea asta, in perioada adolescentei evident. Nu o sa spun ca am citit tot ce a scris el vreodata ca nu-i asa, iar acum nu cred ca-mi mai amintesc nici un sfert din ce am citit, dar imi amintesc starea pe care o aveam cand citeam, si citeam mult.
Probabil ca s-a infiripat atat de adanc in mine, incat in vara in care eram insarcinata cu cel de-al doilea copil, si m-a invaluit, timp de saptamani bune, suavul miros de tei, am stiut cum o sa-i fie numele :)

Poate au fost mai multe imprejurari care au dus la concluzia asta, sigur nimeni nu s-a impotrivit (despre legatura cu Eninescu nici nu cred ca am povestit pana acum :) ) dar pentru mine, acest nume este ceva foarte special, asa cum este si copacul, si floarea, si poetul.
Doar rostind numele si se creaza o stare de bine :)

Recent am realizat ca sunt multi baietei prescolari, pe nume Matei. Pe apartinatorii lor, oare ce i-o fi influentat sa aleaga acest nume?! :)
Sper ca nu a fost indus neaparat  de faimoasa melodie cu "dragostea din tei"! :)

Oare adolescentii astia rebeli, din ziua de azi, mai percep spiritul lui Eminescu? Si ma refer la versurile lui, nu la barfe despre viata lui privata sau calcule despre cat de bogat ar fi fost astazi, din drepturile de autor.
Oare mai ajung sa viseaze sa se plimbe timid, de mana, cu fata/baiatul de la clasa TZ, pe sub teii infloriti, si sa se bucure de moment? Sa fie timizi la primul sarut adevarat, care sa se intample dupa ce au implinit 14-15 ani, sa fie pornit din suflet si nu stimulat de anturaj, si nu neaparat urmat de o partida de sex, in urmatoarea saptamana?

Oare sufletele lor mai vibreaza la versuri de dragoste, mai vechi decat maneaua de vara trecuta? Se mai gandesc sa le daruiasca altora versuri, sau totul a fost inlocuit de comment-uri pe FB si scris intr-o limba care numai romana parca nu mai este?

Nu-s cinstita!
Si parintilor nostri li se parea ca galopam prea repede si ca sarim peste etape, ca suntem superficiali, neseriosi si bottom line ... ca suntem generatia care o sa ducem lumea la pieire :)
Deci e aiurea sa judec, chiar daca ma panichez realizand ca e o lume in care tot mai putini copii incep liceul fiind virgini, nu ca asta ar fi cea mai mare sau importanta chestie.
Parca se schimba prea repede lucrurile. Pe vremea mea :D erau putin aceia care isi pierdeau virginitatea in liceu, si nu era neaparat un lucru de mare mandrie sau super-comentat.

Oare cand mai au timp de naivitati si de plimbat de mana, sau de introspectii pt a realiza ce-si doresc cu adevarat, daca deja se grabesc atat de tare si isi transforma viata intr-o competitie, iar probele ei sunt atat de superficiale?

Yuhuuu, sa ma opreasca cineva! ... oare cum am ajuns aici? :)
Gata, imi tot sta pe suflet treaba asa cu lumea in care cresc copiii mei si cu ce ii asteapta si cu modul in care ii educam noi. Realizez ca vor fi niste extraterestii, dar nu ma pot abtine, si nu pot sa fac altfel decat sunt.
O sa le citesc versuri, si or sa le placa, chiar inainte de a ajunge la scoala, unde se strica mare parte din smecherie, partial pt ca ... sunt putine sanse ca ei sa prinda profesori de romana dedicati, asa cum am avut eu, care sa mearga mai departe decat normele si regulile impuse de sistemul rigid :)

Si nu, nu particip la nici un concurs, am vrut doar sa destainui, si cum am mai scris, cititul este ceva inestimabil de valoros, creste oameni si idei :)