Paducelul vesel

In week-end-ul ce trecu s-a savarsit "operatiunea paducelul".

Paducelul sau gherghiar, crataegus monogyna este cunoscut pentru calitatile sale benefice in reglarea tensiunii arteriale, fiind una din cele mai bine studiate plante medicinale.

Mai jos este produsul final, in teste :) Siropul de paducel, deocamdata sub forma de flori si frunze tinere, tocate marunt, la macerat in miere de albine, de salcam, de-a noastra :) 

Arata super, sa vedem si cu iese/tine in timp.  Acum mai trebuie doar sa astept cateva sapt pana se intampla magie pe acolo prin borcan, apoi voi putea sa filtrez siropul, si sper eu sa obtin o minune de medicament, bun la tensiune si nu numai. Vedem cum merge.

Asa se uscau buruienile anterior, cantitate doar pentru consum intern. Soacra este mare fan paducel, si nu este singura din casa, dintotdeauna a avut probleme cu inima.

Ideea de uscator extins o tot rodea pe mama-soacra de niste ani, noi am fost mai practici: cum a inceput sa ne roada, am si pus-o in practica :) Am cam facut brainstorming pe parcursul a doua zile, de fiecare data ideea fiind imbunatatita prin noi simplificari, pana a iesit asa:

La pozitie, in pod

 Sunt rame din lemn de brad, de 1x2m, plasa de constructii prinsa cu pioneze, perdele mai vechi puse peste plasa (avea ochiuri prea mari si cam curgea printre), eventual vom si acoperi florile, sau alte chestii de uscat, cu perdele, pentru a nu intra praf, daca necesita mai mult timp de stat la uscat.

Lanturile au fost o idee inginereasca grozava, a domnului sot. Inlocuiesc "picioarele" unui raft standard, care ar fi fost destul de incomode in timp, se pot desface foarte usor, sa nu ne incurce pe timp de iarna, cand nu avem chestii de uscat, ci mai degraba carnuri la afumat, in zona aceea :)
Ramele sunt prinse de lanturi prin carlige facute din sarma, iar lanturile sunt prinse, peste grinda, cu cate o scandura de 1m.

 Partea barbateasca, la munca, ajutat de mine, nu doar cu pozatul evident :)

 Partea femeiasca la munca (tocat pt sirop), mai putin spectaculos, ce-i drept, neajutata de nimeni :)

A ramas si destula cantitate pentru uscat, pentru ceaiuri pe intreg parcursul anului.

Si calupul de poze din natura:

Domnul paducel in toata splendoarea

Esarfa atarnatoare era sa nu ma bronzez prea tare pe ceafa :) Am prins niste zile cu adevarat insorite, foarte dragute dupa atata ploaie, dar ingrijoratoare pt o piele inca neobisnuita cu soarele. Si sesiunile de cules au fost de cate doua-trei ore.

Copilul cel mare, pregatit de mers pe dealuri, pentru asistat la cules :) Ba ne-au ajutat si ei, nu pot sa mint.

Domnisorul care a reusit sa-si brazdeze un frumos obrajor, in spinii de la paducel, si asta nu pt ca s-ar fi spetit cu munca, ci pt ca se tot ascundea prin tufe, de sora-sa. Se vindeca frumos, cu crema de galbenele facuta in casa.

Zmeul-curcubeu de mare antren in peisaj.

Tipi-ul scos la inaintare

Domnisor studiind: furnici, plante, ciuperci, paianjeni, fluturi, scarabei, buburuze, absolut orice vietuia acolo :)