Naked

Ore relativ matinale, vine Buni in vizita pe etajul nostru, Matei in pielea goala, in curs de imbracare, schimbare de pijamale. Eu i le dadusem jos ca sa le bag la spalat, el urmand sa-si puna hainele de casa, pe care i le asezasem frumos pe pat. Operatiunea asta poate sa dureze si jum de ora la el, nu de lene ci pt ca isi gaseste o mie de alte lucruri de facut. Schimbatul de haine nu-i place, e o corvoada pt el, orice altceva e muuuult mai interesant de facut. Si drept vorbind, nu-l deranjeaza absolut deloc sa stea in pielea goala, cat mai mult daca s-ar putea :)

Buni se mira si exclama sonor "Matei! In pielea goala!!!", el raspunde, simpatic ca de obicei "pai asa m-a facut (dezbracat adica) mami".
Evident ca Buni se tavaleste pe jos de ras si-i spune "stiu ca asa te-a facut (nascut) mama ta, dar pune ceva haine pe tine, ca uite cum tusesti ".

El nu pricepea de ce radem dar se bucura. Asa e el, simpatic mereu, uneori le face constient, alteori sucim noi limba romana ca sa ne mai amuzam, dar are cel putin o duma de-asta pe zi, nu poti sa te plictisesti in jurul lui :)

Apoi i-am atras atentia soacrei sa nu mai bage prostii in capul copiilor, nu de la 10 min de stat in pielea goala tuseste (chiar daca la noi sunt doar 20 de grade, ca asa ne place, fata de 25 la ea) ci de la virusii de la gradinita.

Calm

Zilele trecute a trebuit sa merg la posta sa duc ceva colete cu miere si kefir.
Dupa job am trecut pe acasa sa le iau, nu le putusem lua dupa mine la serviciu. S-a auzit trei voci subtiri exclamand "plimbareeee!" si s-au lipit de mine instant cei trei pitici (doi ai mei+nepotelul care este detasat la noi intr-u fentarea virozelor de la grupa mica, din perioada aceasta). Am facut "ups", si-am dat inainte, stiam ca va fi cu stat la coada, ca intotdeauna.

Felicitari personalizate

Din categoria "tara arde si baba se piaptana" ...

Ca tot vine martisorul, si daca Valentinul sau altele le mai dam cotite, de martisor sigur nu scapam, ca-s prea multe implicatii :)  

Dar cum nu ne place sa dam bani pe chestii care se pierd prin sertare si cum, pe de alta parte, ne place sa facem singuri anumite treburi, am imbinat utilul cu placutul, si am zis sa facem ceva felicitari/postere/calendare personalizate, cu copiii evident, ca doar ei sunt mandria familiei, si febletea tuturor doamnelor care vor primi "martisoare" de la noi :) La calendare personalizate avem experienta indelungata, dupa cum povesteam mai demult :)

Tobogan la noi acasa :)

Discutam, cu o stimata doamna, despre cum organizam camerele de copii. Initial era despre spatiile pt carti dar evident ca am ajuns in balarii :) Am inceput sa-i povestesc despre faptul ca recent am facut schimb de camere cu copiii si mi-am amintit ca nu am laudat nici patul supra-etajat, nici toboganul, ca de, isi permit, daca tot au camera mare acum ... :)

Plastic bag dress

Aseara m-a trosnit dra cu cererea ca au proiect pt gradinita sa-si faca rochite din materiale reciclate, respectiv pungi de plastic.
Inainte sa ma inverzesc de panica am intrebat-o care-i termenul ( stiind ca ea-mi spune chestii din astea, de regula ... in dimineata zilei in care-i trebuie :) ), si mi-am amintit ca totusi e vineri seara, mai aveam doua zile pana luni, deci puteam respira cat de cat.

Motivele de panica sunt urmatoarele: eu sunt tufa si la inspiratie si la excutie de treburi dinacestea :)
De regula ma ambalez si pana la urma iese, poate uneori prea mult peste asteptari sau peste eforturile pe care ar fi dorit ceilalti participanti la proiect sa le depuna :) De aici rezulta cel de-al doilea motiv de panica: dra e cam ciufuta uneori si pana incep sa-mi vina mie ideile si sa prinda contur proiectul, ea e deja plictisita sau are complet alta idee despre cum ar trebui sa fie (de multe ori implica detalii sclipicioase, bleach!) sau se suceste de sapte ori si-mi pierd si eu rabdarea, nu ca nu i-as respecta dorintele dar uneori prea sare calul :) Mda ... mi-am amintit de episodul cu coronita :)

Electrocasnice de la Mos

 ... pentru copii adica, evident :)
Nu intentionam sa ma agit foarte tare de acest Mos, pe motiv ca urmau sa li se umple ghetutele cu maruntisuri via Buni si Bunica, insa vinovata a fost don'soara Laura Frunza, care m-a starnit teribil cu o idee (saru'mana! :) ), si asa au inceput sa mi se invarta rotite, planuri si liste de cumparaturi in cap :)

Ideea propusa de Laura a fost aceasta :)

Nu e roz!

Aseara eram intr-un mic magazin si cumparam maruntisuri pentru casa. In drum spre ghiseul de plati imi pica privirea pe un stand cu oje! Sa ma opresc ... sa nu ma opresc .... ? Zic "ma opresc!".
Dau tarcoale doua minute, imi plac doua oje, destul de ... puternice :) Zic " ... n-are rost, oricum nu folosesc, imi iau una la doi ani si ma dau pe unghii ... o data la 3 ani" :) N-o fi chiar la 3 ani dar mai des de o data la 3 luni sigur nu ma dau, nu-mi sta in fire sa acord prea multa atentie acestor aspecte, pe langa faptul ca mi se pare ca dauneaza nu-ti mai lasi unghiile sa "respire", acoperindu-le cu smacsuri de-astea.