marți, 2 iulie 2013

La "pescuit" :)

Iar am inceput sa scriu "din an in Paste", si nu din lipsa de inspiratie ci din lipsa de timp sau pentru ca uit de mine, pierduta printre randurile altora, si pe aici uit sa mai trec :)

Inca am de povestit despre excursia la Barcaciu, sau macar de pus niste poze, ca tare frumos a fost :) de povestit si despre excursia din we urmator (acela cu 3 zile libere, ce, credeati ca am stat pe acasa? :) ) in care ne-am cocotat, cu masinuta ce-i drept, pana-n-tr-un varf de munte, are doar putin peste 1000m inaltime) si apoi am coborat pana la cabana de la Canton Cheia. Masivul este Buila-Vanturarita, detalii aici si aici. Frumos tare loc si acolo, e de povestit, corturi, plimbari prin cheile cele spectaculoase, mers cu lanterna prin pestera, umplut doua plase de hribi, la intoarcere, si mancat pe saturate tocanita dementiala facuta din ei, acasa, de Buni, chestii ... :)

De data asta insa m-a starnit don'soara Ligia, cu povestea ei despre pescuit :) asa ca sar peste toate celelalte si o sa povestesc, pe scurt, despre cel mai recent we, ma rog, nu chiar asta de trecu acum, in care am stat acasa(!) ci celalalt. A, ba nu! a fost chiar asta, sambata cu plimbarea la pescuit si duminica cu smotru maxim pe motiv de venit parinti in vizita :) Mda, celalalt a fost cu liberele! M-am ametit complet! Timpul are o curgere foarte dubioasa pt mine :) Facem multe lucruri si se cam ameteste creierul :)

Incepusem sa-i povestesc Ligiei, despre "pescuitul" nostru si apoi am realizat ca ma voi lungi, evident, nepoliticos, asa ca ma mut la mine sa debitez tot felul :)

Eu stiam de ploi (ca la Net n-am renuntat :) ) dar stiam si ca sambata ne ocolesc. Vineri a fost soare (suspect chiar, dupa toata ziua ploioasa, "de toamna", de joi) si s-a zvantat pamantul de toata ploaia. Serviciul ne tine cu fundul pe scaune pana spre ore in care nu-ti vine sa mai pornesti mari actiuni, asa ca rareori ne miscam, pe undeva, de vinerea, dar sambata dimineata ne-am urnit, destul de subit, cu un plan conceput foarte minimalist. Locatia vizata era pe la 12-13km departare de casa, pe unde sunt niste balti cu ceva pestisori :)
Ca pescarii ... neprofesionisti ce suntem, am ajuns la fata locului si am bagat unditele in balta abia spre ora 10, cand radeam noi de noi insine ca daca om prinde ceva chiar s-a impiedicat norocul chior de noi :)

Eu nu sunt mare fan pescuit, ba chiar deloc, nu are rost sa detaliez prea mult, nu e in genul meu sa "meditez" cu orele, cu ochii in balta, pazind pluta. Amintirile mele vagi, de cand eram mica si mergeam cu parintii la pescuit, sunt foarte ... vagi dar cu ceva amestec de plictiseala, miros de balta, glume de-ale lui tata cu viermi/rame, fugit de pestele din undita, care se zbatea spre mine, tantari si altele de genul.
N-am prea mai prestat de atunci asa ca nu prea avea cum sa mi se schimbe mult atitudinea :)
Dar am fost si cu socri de data asta iar ei mai stiu cate ceva despre sportul asta, si chiar aveau pofta, si ceva scule :)

Ce sa zic ... pestisorii s-au cam lasat asteptati dar si cand au inceput sa curga prindeam cam unul la 10 min, in medie, la 4 undite (mai mult sau mai putin improvizate). In total au fost vreo15 bucati in cele ... 3 ore cat am stat. 15 cat degetul fiecare, sa ne intelegem (sotul striga "din public",,, ca a fost si unul cat palma, bine, fie :) ), dar nu conteaza :)

Pentru copii a fost prima tangenta cu subiectul si eram tare curioasa cum vor reactiona. Pestisorul, in farfurie, le place foarte tare :)
Luana s-a distrat foarte tare, chiar aducea rame si incerca sa le si puna in ac, spre surprinderea mea, care ma asteptam sa nu se atinga de vietatile alea, like me :)
Despre Matei nu aveam nici o temere ca va face studiu/disectie pe dansele. El s-a ocupat, in cea mai mare parte a timpului, sa dea pestisorii cu capul de peretii galetii pe care o luasem cu noi :) Ma rog, nu cu rautate sau intentionat, sau nu in scop de a-i traumatiza, doar ca asa este el, mai putin ... delicat, dar completeaza prin entuziasm si consegventa (cred ca ar fi murit de nervi pesii aia, daca nu-i dovedeau traumele fizice) :) El vroia doar sa-i ... mangaie, dar ei nu stateau :)

S-au distrat maxim si au studiat pe toate partile fiecare din pestisorii prinsi, unii au mai scapat si cu viata pana acasa. Chiar pe doi i-am pus in balta din curtea nostra, pe langa cei 7 koi portocalii, si spre surprinderea mea nu i-am vazut decoc cu burta-n sus, pe nou-veniti, asa cum m-as fi asteptat din moment ce au avut acul unditei infipt, si extras, din burdihan. Restul la tigaie, cu malai si mult usturoi :) Ne-am facut pofta fiecare, cam pe cate o masea, copiii au mancat cate 3-4 :)
Au fost caras, lis, regina si .... nu mai stiu cum il chema pe primul si cel mai mic ... dupa d-aia ne dusesem, in schimb am prins multe alte feluri :)

Am zis ca mai mergem. Sa se mai zvinte putin baltile alea de pe drum, care mie mi-a fost tare teama ca or sa ne inece masinuta, si sa ne urnim mai matinal si mai bine echipati (o umbrela de soare n-ar fi stricat deloc, nu prea era nici pic de umbra) si poate om avea noroc sa prindem si mai multi pesti, ca au fost tare buni si aproape ca mi s-a parut si mie distractiv, deci merita sa-i mai dau o sansa :)

Zona tare frumoasa, spre coada lacului Babeni (VL), cu o flora si un pasaret foarte bogate, nici pescarii nu lipseau. Eu am recunoscut ca n-am mai vazut asa adunare de pescari, ca pe traseul acela, dar toti pareau simpatici si nu deranjau in nici un fel. Mosul s-a si scaldat, noi asta mai ... nu-de-la-tzara ne-am abtinut, dar tare baleam, data viitoare nu ne mai abtinem :)

PS: captura a inceput sa creasca simtitor cand am aruncat cu ceva nada pe la suprafata apei :)

Un comentariu: